"Omul trăieşte numai şi numai prin credinţă. Statura omului, umanitatea sa, ar putea fi judecată chiar după calitatea credinţei sale şi după obiectele credinţei sale. Oamenii moderni cred în maşini, în bunăstarea materială, în substanţialitatea a tot ceea ce pare evident simţului comun: este o credinţă meschină, credinţa oamenilor mărunţi.Creştinul crede în Dumnezeu şi în viaţa de apoi, în lipsa de substanţialitate a tot ceea ce este evident, în vremelnicia acestei lumi şi în venirea unei lumi noi, transfigurate; dacă există vreo credinţă vrednică de om, cu siguranţă aceasta este.
Omul flămânzeşte după ceea ce este mai mult decât el; după ceea ce este mai mult decât lumea; omul flămânzeşte după Dumnezeu, flămânzeşte după a fi părtaş firii Lui, iar această foame zădărniceşte toate încercările de a-l face să se mulţumească cu mai puţin. Iar foamea aceasta este atât de importantă pentru om, încât se manifestă astăzi cu cea mai mare evidenţă, în ciuda faptului că oamenii şi-au pierdut capacitatea de a o mai conştientiza."
(PR. SERAFIM ROSE)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu